…Acum vom vorbi despre un mic orăşel situat aproximativ la jumătatea distanţei dintre Suceava şi Cernăuţi, pe partea dreaptă a râului Siret - şi de pe urma căruia localitatea îşi trage numele. Amplasat în apropierea graniţei cu Ucraina, Siretul este un centru urban, de interes local, cu 9371 de locuitori.
Este un oraş frumuşel, dar cam pustiu, pentru că jumătate din oraş e plecată în străinătate la muncă. Bineînţeles că se vor întoarce, cu siguranţă că da, dar când, nu se ştie.Oraşul este locuit de oameni care îşi văd de treaba lor. Oare? Nu poţi să ştii. V-am speriat,nu-i aşa? Sigur că îşi văd de treaba lor! Oraşul a fost odinioară capitala Moldovei. Bineînţeles că nu şi-a pierdut strălucirea de atunci, poate puţin...
Există multe biserici,printre care:
Biserica "Sf.Treime", Biserica "Sf.Ioan Botezătorul",ridicate de diverşi domnitori din Moldova. În partea de răsărit a oraşului Siret, pe dealul Sasca, situat peste râul Negostina, se înalţă o cetate construită, se pare, de Voievodul Sas - şi a cărei aşezare seamănă foarte bine cu cea a cetăţii de scaun de la Suceava. În partea oraşului denumită Sasca s-au ridicat primele construcţii de tip gotic din Moldova, pe lângă o mulţime de alte monumente de arhitectură religioasă. Siretul, la începutul sec.XIV, devine un important târg pe drumul ce unea Livovul de Cetăţile de la Marea Neagră. Oraşul cunoaşte o înflorire maximă în perioada în care a fost reşedinţă voievodală în timpul domniei lui Sas-Vodă (1353-1358), Laţcu-Vodă (1367-1375) şi mai ales în perioada 1375-1391, sub domnia lui Petru Muşat I.De-a lungul timpului capitala Moldovei a fost mutată la Suceava. Mai târziu, oraşul Siret a devenit un orăşel de provincie. Siretul se dezvăluie ca un oraş interesant şi cu depozite de vestigii păstrate originale în istoria Bucovinei. În epoca modernă evoluţia oraşului Siret şi a împrejurimilor este strâns legată de răpirea părţii de nord a Moldovei în anul 1775 de către Imperiul Habsburgic.
Pentru a supune şi stăpâni populaţia românească din Bucovina, conducătorii Imperiului Habsburgic au dus o politică de deznaţionalizare a românilor. Oraşul Siret era lipsit de posibilităţi ale dezvoltării politice, cultural-artistice doar cu excepţia căii ferate construită între anii 1909-1912,care lega Siretul de artera principală a căii ferate Bucureşti-Lemberg.În anul 1918, Siretul, ca şi întreaga Bucovină este realipit României. După anul 1949, Siretul, ca şi toate oraşele din ţară cunoaşte politica P.C.R prin punerea în practică a noilor obiective ale partidului, care durează până în anul 1989, având un rol important în viaţa economică a României.În prezent oraşul Siret cunoaşte o dezvoltare economică. Acest lucru a fost posibil datorită diferitelor mici investiţii, făcute de diverşi localnici.Oraşul este în curs de modernizare la standarde europene, prin atragerea de fonduri europene. În curând oraşul îşi va recupera strălucirea de odinioară.
Ţara noastră este încojurată de frumuseţi ale naturii,locaşe de cult şi monumente istorice,care nu se găsesc în niciun colţ al lumii. România dintotdeauna a avut potenţial turistic, care la ora actuală se confruntă cu o criză din care nu ştim dacă îşi va reveni prea curând. Dar să nu fim pesimişti. România mai are ce arăta lumii întregi. Pe lângă potenţial turistic România mai are şi oameni de o importanţă majoră în cultura ţării,care sunt recunoscuţi chiar şi peste meleaguri, cum ar fi Constatin Brâncuşi, George Enescu, Nicolae Grigorescu, Mihai Eminescu şi mulţi alţii.
Acum vom trece în revistă câteva dintre frumuşeţile uitate ale ţării. Vă propun un tur virtual în România. Pe minunatul platou al Munţilor Bucegi se află faimoasele vârfuri muntoase: Vf.Babele şi Vf.Sfinxul. Aici se află numeroase cabane turistice şi amenajări pentru turism. Într-un alt loc de o frumuseţe nemaivăzută se află Vf.Moldoveanu şi Vf.Negoiu. În aceşti minunaţi munţi se regăsesc Bâlea,Doamnele şi pajişti alpine.În munţii Călimani se află un binecunoscut vârf muntos, Vf.Pietrosu. Alt minunat punct de atracţie din ţara noastră este Dunărea, al doilea fluviu al Europei,care străbate zece ţări şi trece prin patru capitale. Pe teritoriul României se desfăşoară între Buziaş şi Sulina, realizează graniţa cu Serbia, Bulgaria şi Rep. Moldova şi Ucraina şi străbate ţara noastră între Călăraşi şi Galaţi. Dunărea la vărsare în M.Neagră şi-a dezvoltat o deltă extinsă - Delta Dunării.
Delta Dunării şi cele trei braţe ale sale:
- Braţul Chilia
- Braţul Sulina
- Braţul Sf.Gheorghe
Delta Dunării este declarată rezervaţie a biosferei şi prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere economic. În primul rând, apele sale conţin mari cantităţi de peşte(60 de specii) printre care şi sturionii cu mult căutatele lor icre negre.
Pe toate braţele şi canalele apar imense întinderi de stuf. O curiozitate a deltei o formează pădurile, bătrânile păduri de stejar de pe grindurile Letea şi Caraorman. Delta este şi locul de întâlnire al celor mai felurite păsări (vrabia, sticletele, raţele, berzele negre).
Printre ospeţii de iarnă ai Deltei se numără şi raţa cu ciocul lat,lebăda cântătoare, şoimul călător. O pasăre frumoasă cu penajul roşu care vine din când în când în Deltă este flamingo. O notă aparte o dă Deltei însă pelicanul. Fauna deltei este foarte variată. Pe meleagurile acestea trăiesc şi mamifere: porci mistreţi, lupi, râşi, hermine. Călătorul care doreşte să viziteze Delta Dunării poate ajunge aici pe apă sau cu avionul. Drumurile care duc spre deltă converg spre oraşul Tulcea, port şi reşedinţă de judeţ. De aici se poate pleca spre oricare punct din deltă. În ţară găsim numeroase lacuri de munte precum Bucura, Sf.Ana, Lacul Roşu. Monumente ale naturii găsim în ţară la tot pasul, precum Parcul Naţional Retezat,care cuprinde peisaje geologice şi o faună, o floră alpină, bogate şi foarte variate. Parcul naţional Scărişoara care constă în păduri de conifere,lacuri şi Peştera Scărişoara. Pădurea Letea este recunoscută ca o rezervaţie forestieră care cuprinde o asociaţie de arbori şi arbuşti şi plante,înconjurate de zapse şi plaur.În acestă rezervaţie creşte un plop alb (cu coaja albă) care poate ajunge până la înalţimea de 25 de metri. Tot ca rezervaţie forestieră este cunoscută pădurea Snagov. Dintre rezervaţiile geologice amintim: Muntele de sare de la Slănic, Blocurile de calcar de la Sarea lui Buzău, Vulcanii noroioşi. De asemenea, o atracţie turistică o reprezintă şi peşterile ocrotite, cum ar fi: Gheţarul de la Scărişoara şi Peştera Vântului, Peştera Muierii, care este electrificată. La noi în ţară există şi specii vegetale ocrotite precum urmează: tisa, laricele, brânduşa galbenă şi bujorul românesc.Ca arbori ocrotiţi se cunosc: fagul împăratului(Baia de Arieş), stejarul din Curtea Mitropoliei din Blaj, "Molidul minune" din com. Plosci-jud. Suceava. Dintre animalele ocrotite prin lege se regăsesc: capra neagră, râsul, vulturul pleşuv, cocoşul de munte. Locuri de un pitoresc aparte sunt şi staţiunile balneoclimaterice cum ar fi: Amara, Bazna, Băile Herculane, Borsec, Buşteni. La noi în ţară există nenumărate muzee. Muzee ca: Muzeul Arhivelor Statului, Colecţia de numismatică, Muzeul Satului, precum şi nenumărate monumente şi locuri istorice: Alba Iulia, Curtea de Argeş, Sarmisegetuza, Siret, Voroneţ, Vatra Moldoviţei. Şi nenumărate alte locuri etern de frumoase şi de care străinii ar fi mândri să le aibă, nu ar face ca noi, adicătelea nu le-ar polua ca noi când mergem la grătare şi aruncăm gunoaie pe unde apucăm, ca nişte "needucaţi ce suntem", sticle de plastic, adicătelea P.E.T-uri. Ce? Vă supără adevărul. Needucaţilor! Mă refer la cei care nu folosesc coşul de gunoi, nici dacă îl au în faţa lor, la doi paşi, aşa, de-a dracu’.
